ADRIAN-BOTEZ, ALEXANDRU, n. 9 iun. 1905, com. Corlăteni, jud. Botoşani - m. 9 nov. 1979, Bucureşti.

Poet, prozator. Studii superioare la Universitatea din Bucureşti: Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept, cu doctorat. Până în 1944 - consul al României la Ierusalim, Cairo şi Alexandria; funcţionar al Patriarhiei (după 1944).

Activitatea sa publicistică (articole, studii şi traduceri) este prezentă în revistele editate de Biserica Română.

OPERA: Semne în timp (versuri, Bucureşti: 1933), Când freamătă cedrii (roman, Bucureşti: Publicom, 1946); romane rămase în manuscris la edituri: Hotel "Regele David" şi Viaţa lui Irod Împărat (Junimea), Sânt fiul teslarului (Publicom).

REFERINŢE:

PIRU, AL. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, Bucureşti: Editura pentru literatură, 1968, p. 372-374

IGNAT, D. Un scriitor botoşănean: Alexandru Adrian-Botez, Gazeta de Botoşani, nr. 332, 18-19 mai 1991, p.2